Istoria fondării în Franța

        Scopul fondării Congregației a fost de a lucra la unitatea Bisericilor Orientale, împreună cu Călugării Asumpționiști, deja prezenți în Orient.

        Această inspirație de a lucra la unitatea Bisericilor orientale, Pr d’Alzon a avut-o în urma unui pelerinaj făcut la Roma în 1862 cu un grup de pelerini din Nîmes. În timpul audienței date pelerinilor din piața Sf.Petru, Sf Părinte Papa Pius al IX-lea se adresează Pr d’Alzon, spunându-i: « Binecuvântez operele voastre din Orient și din Occident ». Aceste cuvinte ale Sfântului Părinte Papa au fost ca o profeție, deoarece Congregația Călugărilor Asumpționiști fondată în 1845, nu avea comunități decât în Franța.

         Deja în noiembrie 1862, părintele Galabert, asumpționist, pleacă la Constantinopol pentru a studia situația. Părintele d’Alzon i se alătură și el în primăvara anului 1863. Ei înțeleg foarte repede că au nevoie de prezența unor călugărițe pentru ai ajuta în misiunea lor. Pr. d’Alzon face apel la Călugărițele Asumpțiunii dar proiectul eșuează. De aceea se gândește să fondeze o nouă congregație.

        Primele vocații vor fi găsite datorită părintelui Hippolyte Saugrain AA, printre tinerele cărora le era spiritual. Pe 23 mai 1865, părintele d’Alzon a binecuvântat  casa de la Rochebelle (aproape de Nîmes), în care primele 6 surori se vor instala.

rochebelle        Pe 24 mai 1865, data oficială a fondării, Părintele d’Alzon celebrează prima Liturghie în capela casei.  Marie Correnson acceptă să fie co-fondatoare. Ea începe un noviciat secret pe 7 aprilie 1867 și a luat numele de Maica Marie Emmanuel a Compasiunii. Ea are 25 de ani.

      Deja pe 24 mai 1868,  3 ani după fondarea Călugărițelor Oblate Asumpționiste, primele noastre surori plecă în misiune în Bulgaria, la Philippopoli, unde erau așteptate de către frații Asumpționiști și de localnici. Acolo vor avea responsabilitatea unor școli, dispensare și internate de elevi. Misiunea surorilor înflorește, viața și activitățile lor sunt foarte apreciate de Biserica locală și de populație. Surorile fiind venite în număr mare în misiune, și din cauza situațiilor de război, atât Surorile Oblate cât și Frații Asumpționiști au plecat în misiune în alte localități din Bulgaria și în alte țări din Orient : Turcia, Iugoslavia, România. Astfel Călugării Augustinieni Asumpționiști au ajuns în România în 1923, iar Surorile Oblate Asumpționiste în 1925.